Hai ca ne-am facut blog asa, sa fie acolo, ca de scris n-am mai scris nimic din iulie, de la primul mesaj. Si s-a facut octombrie.
Ce s-a mai petrecut intre timp? Pai, de exemplu, s-a petrecut concediul. Moldova + Maramures si pe urma cateva zile la Sirnea.
Frumos in Moldova. Manastirile ne-au impresionat. De fapt Moldova, in general, a fost peste asteptari. Credeam ca o sa gasim saracie si mizerie, dar nu e (chiar) asa. Drumurile principale sunt bune, dar aglomerate, iar cele judetene sunt ok si ceva mai libere. Dintre locurile in care am poposit merita mentionat doar Hanu Ancutei, unde am mancat excelent si am avut camere bunicele (daca trecem peste vopseaua coscovita din cauza infiltratiilor prin "termopanele" recent instalate). Locuri frumoase, sate sarace, dar curatele si (inca) destul de pitoresti. Desigur ca mai intalneam si 'chiftele'. Cea mai amuzanta a fost o reclama dintr-un satuc vai-de-mama-lui: "Pensiune Supermercato"...
Oricum, dupa cum spuneam la inceput, manastirile merita cu prisosinta sa fie vazute. Dar daca nu aveam GPS-ul lu' Feri cu noi (saru'mana, bogdaproste!) o cam incurcam. Ca majoritatea manastirilor sunt pe coclauri, pe drumeaguri de tara, iar indicatoarele sunt cam putine. De altfel, daca mergeti, sa nu va mire ca nu prea o sa va frecati coatele cu turisti de prin alte tari. Din ce am observat noi, se pare ca e doar o mare gogoasa chestia asta cu 'strainii care se inghesuie sa viziteze manastirile din Moldova'. Ba e chiar trist sa vezi ca o mare parte dintre cei pe care-i intalnesti acolo nu sunt turisti, ci oameni in suferinta plecati in pelerinaje din cauza bolilor si necazurilor.
Nu cred ca as putea sa raspund la intebarea care dintre manastiri mi-a placut cel mai mult. Unele sunt restaurate mai recent, altele n-au mai fost de mult (ex. manastirea Arbore, unde nici iarba din curte nu era taiata), dar toate merita vizitate. La manastirea Neamt mi-a placut in mod deosebit Aghiasmatarul (prima poza de mai jos), o costructie inedita din afara incintei manastirii, care acum functioneaza ca magazin de obiecte de cult, suveniruri si racoritoare (nu o spun in batjocura, ca dupa ce ne-am topit de caldura in Loganoi a intrat la fix o Cola de la frigiderul calugarilor). Cat despre Voronet trebuie sa spun ca nu m-a impresionat atat celebrul albastru cat m-a lasat masca afisul de la intrare pe care erau trecute tarife diferite pentru fotografiere: cu aparat cu film costa parca vreo 60-70.000, iar cu aparat digital costa aproape dublu!
In afara de manastiri am mai oprit la Piatra Neamt, unde 'ne-am dat' cu telegondola, la barajul Bicaz, sa facem o tura cu vaporasul pe lacul Izvorul Muntelui, la Humulesti (am intrat la un parc tematic Ion Creanga unde am platit 1 leu biletul - a meritat pe deplin!), la Marginea, sa vedem atelierele de ceramica neagra si la Cacica, unde am coborat in mina de sare. A mai fost interesanta chilia lui Daniil Sihastrul de la Putna. Arata ca o casuta de hobbiti. Despre cazarea de la Putna nu mai spun nimic, mai bine sa uit... Macar a fost ieftin...
Cam asta a fost Moldova. Daca spuneam ca drumurile au fost destul de bune pana atunci, in pasul Prislop am ramas socati. Bombardament! Groapa langa groapa, fara nicio exagerare. Am mers cu a 2-a zeci de kilometri. Pacat de peisaj!
Si asa, cu chiu cu vai, am ajuns in Maramures, unde eu eram convins ca este un fel de oaza de bun-simt si de bun-gust ancestral. Am ramas cam socat, sincer sa fiu. De bun-simt nu pot sa zic nimic, ca oamenii cu care am intrat in contact au fost cumsecade, dar ne-am pomenit in patria kitsch-ului, cum nici in Pipera nu intalnesti. Case oribile, imense, cu acoperisuri cat mai 'hoate', multe dintre ele cu balustrade si garduri de inox! O tragedie! Capsunarii de prin partea locului trimit bani acasa cu un scop precis, se pare: sa fie ridicate in numele (si in cinstea) lor magaoaie - marturii ale bunastarii lor financiare subite si motive 'sa moara dusmanii'.
Pensiunea la care am stat (pe langa Vadu Izei) era condusa de o familie de treaba, dar la interior arata ca o sorcova. Scari de beton cu balustrade de mesteacan care abia se tineau in doua cuie, gresie, mocheta, covoare persane, lavabila roz, mov si oranj, lambriuri din lemn, broaste turcesti aurite (si cam defecte), iar la parter zeci si zeci de prosoape si carpete traditionale puse de-a valma, sa nu cumva sa ramana un centimetru de perete neacoperit. Rustic?!?
La Sighet am fost sa vizitam inchisoarea si am ramas impresionati. Mie mi sa pare o ideea desteapta sa dai fiecarei celule o tema de expozitie si sa pastrezi doar celulele lui Maniu si Bratianu exact asa cum au fost. Interesant si spatiul de reculegere amenajat sub pamant in curtea inchisorii.
La Sapanta abia asteptam sa ajungem, dar am prins vreme proasta si n-am putut sa cautam pe indelete epitafurile cele mai reusite. A mai urmat o oprire in centrul Clujului (nu chiar cine-stie-ce, dar Catedrala e frumoasa) si un tur din masina in centru la Targu Mures (parca mai frumos decat Clujul).
Dupa toate astea am stat cateva zile la Sirnea, cu Bambusica, numai la gratare, filme si somn cat incape. Si-acum inapoi aici, in mijlocul 'civilizatiei' din Bucuresti.
Am pus pozele din concediu aici, daca vreti sa le vedeti.